Filarmonica Banatul vă invită marți, 9 iunie și vineri, 12 iunie, cu începere de la ora 20.00, la primele recitaluri de după îndelunga tăcere. Acestea se vor desfășura în Grădina Capitol, dacă timpul va fi favorabil. Dacă nu, recitalurile vor fi reprogramate. Condițiile impuse de context sunt detaliate în atașament. Artiștilor interpreți le-a lipsit întâlnirea vie cu publicul în lunile din urmă, chiar dacă ”aveau muzica la ei”. Sperăm că publicului nostru i-a fost dor de această muzică și că vom re-învăța să  ne bucurăm de ea împreună. 
Vă așteptăm cu drag
 
Conditii public

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 13 martie

După lucrările audiate săptămâna trecută, maestrul Radu Popa, dirijorul concertului din 13 martie, ne propune să depăşim perioada romantică şi să ascultăm lucrările a trei compozitori care au mers mai departe, fiecare având stiluri diferite. Este vorba de Igor Stravinski cu Concertul pentru orchestră de coarde, Maurice Ravel cu Concertul pentru pian şi orchestră în sol major şi Arnold Schoenberg, cu lucrarea „Verklärte Nacht” op.4.

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 6 martie

Afişul concertului simfonic din 6 martie, condus de maestrul Andrei Gocan, ne prezintă o ofertă muzicală romantică. Este vorba de Preludiul la Opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Richard Wagner, Dublul concert pentru vioară şi violoncel în la minor op.102 de Johannes Brahms şi Dansurile simfonice op.45 de Serghei Rahmaninov.

Plecat la băi la Marienbad imediat după terminarea operei „Tannhäuser”, în 1845, Wagner citeşte, într-o carte privind istoria artei şi literaturii germane, despre concursurile ce se desfăşurau între cântăreţi, în epoca medievală. Îl încântă un atare subiect, deoarece putea compune o operă care să fie o continuare a celei pe care tocmai o terminase. Mai exista un motiv: dorea să speculeze subiectul, prezentând printr-o legendă străveche, problematica actuală a muzicii timpului său. Având multe alte proiecte în minte, abandonează munca la „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg”, cum dorea să se cheme noua operă. Aceasta mai putea aştepta. În toamna anului 1861, vizitând un muzeu din Veneţia, unde a fost invitat de prietenul său Otto Wesendonk, privind tablouri cu teme de muzică din secolul XVI, îi revin în minte vechile planuri despre maeştrii cântăreţi. Probabil şi influenţa frumoasei soţii a lui Otto, Mathilda, pe care Wagner o adora în taină, l-a determinat să reia lucrările la opera care va deveni cea mai cântată şi astfel cea mai cunoscută creaţie a sa. A terminat  lucrarea în octombrie 1867. Uvertura, care conţine majoritatea temelor importante şi care reprezintă personajele centrale, a fost scrisă mult înaintea finalizării operei. Wagner însuşi a dirijat-o în câteva concerte.