Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

prophilharmonia-logo

<<  Februarie 2016  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
  1  3  4  6  7
  810111314
15182021
222324252728
29      

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 5 februarie

Înainte de prezentarea concertului Filarmonicii „Banatul” de vineri, 5 februarie, anunţăm publicul meloman că în sala Capitol, marţi 2 februarie, se va desfăşura un concert simfonic, în cadrul relaţiilor de colaborare artistică între România şi Korea de Sud. Dirijorul şi soliştii vor fi din Korea, iar ansamblul orchestral este al filarmonicii. Lucrările sunt din repertoriul korean şi al muzicii europene.

Maestrul Andrei Gocan va conduce concertul simfonic de vineri, 5 februarie şi ne propune următorul program — Uvertura la opera „Oberon” de  Carl Maria von Weber, Concertul pentru pian şi orchestră în sol major nr.4 op.58 de Ludwig van Beethoven şi Simfonia a VIII-a în sol major op.88 de Antonin Dvořak.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Joi 28 ianuarie

Joi, 28 ianuarie, melomanii timişoreni vor avea parte de un concert vocal-simfonic. Dirijorul concertului, maestrul Radu Popa, a ales un program romantic alcătuit din Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op.54 de Robert Schumann şi Missa Stabat Mater de Gioachino Rossini.

Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la acest concert pentru pian. Ca şi la Beethoven, este evident că pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare. Este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus din Leipzig, având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor, pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solista concertului, pianista Diana Ionescu vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian. Prin acest minunat concert, Schumann atinge apogeul în creaţie.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 22 ianuarie

 Concertul simfonic de vineri, 22 ianuarie, ne invită să ascultăm muzică preclasică şi clasică. Vom avea prilejul să cunoaştem două lucrări concertante pentru câte doi corni şi orchestră de coarde, între ele fiind programat minunatul Adagio pentru orgă şi orchestră de coarde de Tomaso Albinoni. Primul concert pentru doi corni îi aparţine lui Antonio Vivaldi, iar al doilea îi aparţine lui Georg Philipp Telemann. Concertul simfonic se va încheia cu Simfonia nr.101 în re major „Ceasornicul” de Joseph Haydn. Există două concerte pentru doi corni, Vivaldi scriindu-le consecutiv având numere de referinţă 538 şi 539. Amândouă sunt în tonalitatea fa major, au câte trei părţi fiecare şi sunt aproape la fel de lungi. Diferenţa semnificativă este că în concertul cu numărul 538, partea a doua, Largo se compune dintr-un solo de violoncel, iar în cel cu numărul 539, partea a doua, Larghetto îi menţine pe corni în centrul atenţiei. Noi vom asculta concertul cu numărul 538. În cazul părţii a doua, cei doi solişti au hotărât să nu-i cedeze violoncelului bucuria soloului, ci au făcut o transcripţie în care unul dintre cornişti îl va interpreta. Cei doi solişti, atât la concertul lui Vivaldi cât şi la cel al lui Telemann vor fi Mihai Sârbu şi Petrea Gâscă. Telemann, compozitor baroc din Germania a fost şi un om foarte talentat care cânta la multe instrumente. Părinţii se împotriveau unei cariere muzicale. A început să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig, dar a continuat cu ceea ce îl atrăgea permanent — muzica. Dacă a avut o carieră cu multe succese, viaţa personală a fost un permanent eşec. Prima soţie a murit la câteva luni după căsătorie, cea de-a doua i-a fost infidelă şi i-a creat destule necazuri. Telemann a fost un compozitor foarte prolific, fruntea compozitorilor germani în aceea perioadă. Datorită felului său de a fi, obedient faţă de autorităţi, câteodată l-a învins în obţinerea de funcţii muzicale chiar pe Johann Sebastian Bach. Acesta nu s-a supărat, ba chiar l-a rugat să-i fie naş fiului său Philipp Emanuel Bach. Observaţi că i-a pus şi un prenume la fel ca al naşului.

Citeşte mai departe...