Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Joi 28 iunie

Concertul de final de stagiune va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin. Joi, 28 iunie, vom asculta Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în mi bemol major op. 73 de Ludwig van Beethoven şi Simfonia nr.3 în la minor op.56 de Felix Mendelssohn-Bartholdy.

Concertul pentru pian şi orchestră nr.5, mai este cunoscut sub numele de „Imperialul” şi este dedicat arhiducelui Rudolf. Arhiducele, cu numele întreg de Rudolf Johann Joseph Rainer Habsburg, era prietenul şi elevul lui Beethoven, acesta dedicându-i mai multe lucrări. În mod neobişnuit pentru muzicienii acelor timpuri, dar tipic pentru caracterul lui Beethoven, titanul muzicii nu i-a dedicat lucrările pentru bani sau pentru poziţia înaltă pe care o avea pe atunci Arhiducele. Era pur şi simplu recunoscător pentru atenţia şi prietenia de care se bucura din partea lui Rudolf. Dovada este că a rămas acelaşi prieten şi atunci când acesta a căzut în dizgraţia puterii din acea vreme. Trebuie de asemenea să subliniem că numele de „Imperialul”, nu a fost dat de Beethoven. Lucrarea a fost terminată în 1809, în timp ce trupele napoleoniene invadau Viena, mulţi crezând că numele a fost un omagiu, un gest de admiraţie pentru împăratul francez. Beethoven însă, se lămurise de intenţiile lui Napoleon încă după compunerea Simfoniei a III-a, „Eroica”, astfel că la momentul scrierii concertului îi nutrea acestuia doar ură şi dispreţ. Supranumele i-a fost pus de cei care considerau că acest ultim concert de pian este o lucrare monumentală, plină de măreţie şi eroism. Solista concertului de joi, 28 iunie, va fi pianista Adela Liculescu.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 22 iunie

Două lucrări celebre în concertul simfonic de vineri, 22 iunie, care va fi dirijat de maestrul Radu Popa — Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.54 de Robert Schumann şi Poemul simfonic „Pinii din Roma”de Ottorino Respighi.

Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la concertul pentru pian compus de Schumann. Ca şi la Beethoven, este evident că instrumentul preferat al lui Schumann, confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare este pianul. Acesta este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus din Leipzig, având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor, pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, lucrarea devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solista concertului, pianista Cătălina Butcaru vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 15 iunie

Concertul simfonic din 15 iunie va fi dirijat de maestrul Valentin Doni şi cuprinde următorul program: „La porţile Sarmisegetuzei” de Tudor Chiriac, Concertul nr.1 în mi minor op.11 pentru pian şi orchestră de Frédéric Chopin şi Suita simfonică „Tablouri dintr-o expoziţie” de Musorski/Ravel.

Lucrarea cu care debutează acest concert, prezentată în primă audiţie la Timişoara, se înscrie în mod firesc între lucrările dedicate sărbătorii noastre din decembrie, pentru că se referă la evenimentele când şi basarabenii şi-au revendicat dreptul la identitate. Este vorba despre Marea Adunare din 1989. Mesajul face trimitere la etosul românesc, fiind o sinteză de horă românească şi cântec de mase european care sincronizează mulţimea ce sărbătoreşte. Tudor Chiriac s-a născut în 1949 la Ciuciuleni, în Republica Moldova. După complexe studii muzicale la Chişinău şi mai apoi la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova, devine profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova şi membru al Uniunii Compozitorilor din România. Din anul 1995 s-a stabilit la Iaşi. Este foarte interesant să aflăm că Tudor Chiriac a făcut ample mărturisiri în legătură cu intenţiile şi concepţiile creatoare. Într-un studiu denumit Semantica muzicii — principii fundamentale, el a arătat motivaţia ştiinţifică, un mod de a anunţa convenţiile semantice ce stau la baza lucrărilor sale. Este un act de mare curaj, pe care puţini compozitori l-au avut. Astfel muzicologia are un instrument foarte precis de critică, dar şi de apreciere. Compoziţia pe care o vom asculta este vocal-simfonică, fiind necesar concursul corului „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea.

Citeşte mai departe...