Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

prophilharmonia-logo

<<  Noiembrie 2014  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
       1  2
  3  4  5  8  9
101213
1718192223
2426272930

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 Noiembrie Ora 19

Concertul de vineri, 28 noiembrie va fi dirijat de Amaury du Closel. Maestrul ne propune un program senin, deschis, plin de farmec. Este vorba de un strălucitor concert de vioară compus de Wolfgang Amadeus Mozart şi o simfonie de excepţie, creaţie a lui  Gustav Mahler.

Concertul pentru vioară şi orchestră nr.5 în la major K.V. 219 este un exemplu de sinteză de gândire clasică şi sensibilitate, pe care unii o calificau foarte apropiată de romantism. Este un punct culminant atins de Mozart în acest gen muzical, noutăţile şi adaptarea curajoasă a formei la conţinut fac ca acest concert să pară a aparţine secolului ce urma. Atunci, în 1777, geniul muzicii avea doar 20 de ani. Un prim exemplu de inovaţie plină de curaj este felul în care, după expoziţia orchestrală, Allegro aperto, Mozart opreşte această mişcare introducând vioara solistă printr-un Adagio, o mişcare lentă ce durează şase măsuri. Această scurtă visare este o incizie surprinzătoare între expunerea orchestrală şi ceea ce urmează, căci după această intervenţie melancolică, vioara solo izbucneşte cu multă strălucire deschizând forma de sonată. O altă noutate o găsim în partea a III-a, în formă de Rondo, unde întâlnim un episod-surpriză care contrastează profund cu celelalte. Este o melodie alla-turca care erupe cu energie nestăvilită. Remarcăm faptul că toate noutăţile utilizate în concert, precum sunt şi cele de care am amintit — Adagio-ul sau pasajul de factură exotică din final — nu sunt o incoerenţă stilistică ci se integrează pefect în ansamblu, sunt resurse expresive care înlătură monotonia, stereotipia. Vom asculta acest concert în interpretarea violonistului Florin Paul. 

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 21 Noiembrie Ora 19

De peste 20 de ani nu s-au mai auzit acordurile poemului simfonic Aşa grăit-a Zarathustra, op.30 de Richard Strauss pe scena de concert din Timişoara. Îi revine meritul maestrului Gheorghe Costin de a-l programa şi dirija vineri, 21 noiembrie, în concertul simfonic de pe scena Capitol. Strauss a scris sub titlul poemului „liber după Friedrich Nietzsche” pentru că el s-a inspirat din cartea cu acelaşi titlu a acestuia. Dar tot Strauss spunea că programele poemelor sale sunt doar stimuluri pentru crearea unor forme muzicale noi. Este un fel de a se apăra, pentru că în acea vreme veniseră naziştii la putere şi l-au numit într-o funcţie importantă în cultură. Cu toate că i-au dat această funcţie nici conducerea nazistă nu ştia ce atitudine să adopte faţă de Strauss, pentru că vedeau că acesta nu voia decât să se ocupe de compoziţiile sale. Mai mult, s-a adresat unui evreu — Ştefan Zweig, să-i scrie libretele, fapt pentru care alţii au ajuns în lagăre de concentrare. În cartea lui Nietzsche era vestită apariţia supraomului, care servea perfect filozofiei puterii de atunci din Germania. Să vedem în câteva cuvinte cine a fost Zarathustra, sau Zoroastru în legendele din România. Tot ce se ştie despre el a ajuns pe cale orală, opt secole mai târziu, pentru că el nu a formulat nimic în scris; la fel nici discipolii săi. Zarathustra s-a născut în Persia, Iranul de azi, a ajuns preot într-o lume care, influenţată de o mare diversitate de preoţi, adora mulţi zei, astfel că în zona religiei exista o mare confuzie plină de tensiuni. La 20 de ani s-a retras în munţi. Într-o peşteră, sălaşul său, a trăit o viaţă de ascetism şi rugăciuni. Acolo el pretindea că l-a întâlnit, în această  preţioasă experienţă de viaţă, pe Ahura Mazda, care înseamnă Dumnezeu — Lumina Veşnică. Poemul lui Strauss începe în momentul în care Zarathustra iese pe platoul din faţa peşterii şi cu mâinile întinse lateral, închină un imn soarelui care răsărea — o muzică de descoperire a singurei drepte credinţe. Poemul descrie mai departe coborârea lui în mijlocul semenilor pentru a propovădui această credinţă descoperită.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 14 Noiembrie Ora 19

Oricât de diverse ar fi gusturile melomanilor, considerăm că programul simfonic de vineri, 14 noiembrie, este suficient de variat pentru a răsplăti dorinţele tuturor. Avem doi solişti, o violonistă şi un pianist, care vor interpreta lucrări de virtuozitate foarte iubite de public, o primă audiţie, o compoziţie audiată anul trecut la Timişoara şi lucrarea unui compozitor celebru din America, creaţie faimoasă în întreaga lume. Lucrarea cu care debutează concertul este Suite Indigo de Thierry Huillet, o înşiruire de piese foarte colorate, subtitlurile oferindu-ne destule informaţii despre caracterul fiecăreia: Parade, Obsession, Sahara, King Ubu, Last Tango, Got the blues?, Wall Street, Music Hall, Pure love şi Vertigo. O vom asculta în primă audiţie la Timişoara. Următoarele trei lucrări sunt piese de mare popularitate pentru vioară şi orchestră care vor fi interpretate de violonista Clara Cernat. Prima este Meditaţie de Jules Massenet. Compozitorul, cu excepţia unor suite, a compus doar opere, fără să fie interesat de muzica orchestrală care se cântă pe scenele de concert. Iată că prin această piesă minunată el ajunge foarte des pe aceste scene. Meditaţie face parte din opera Thӓis compusă în 1894 şi care se bazează pe o nuvelă a lui Anatole France. Ca şi în alte opere ale sale, Massenet îşi pune întrebări în legătură cu dragostea sacră şi cea profană. Răspunsul este preferinţa sa pentru iubirea sacră, căci Meditaţie este un adevărat imn pentru dragostea cerească şi eternă.

Citeşte mai departe...