Tabel nominal de selectie a dosarelor de concurs

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Joi 23 ianuarie

Cu o zi înainte de ziua obişnuită de concert a filarmonicii, joi 23 ianuarie, maestrul Gheorghe Costin va dirija un program de trei lucrări din repertoriul romantic: Concertul pentru violoncel şi orchestră nr.1 în la minor op.33 de Camille Saint-Saëns, Elegia pentru violoncel şi orchestră op.24 de Gabriel Fauré şi Simfonia în re minor de César Franck.

O bună parte dintre marii critici şi compozitori europeni consideră concertul lui Saint-Saëns drept cel mai valoros dintre lucrările de acest gen pentru violoncel. A fost compus la vârsta de 37 de ani, în 1872, pentru un violoncelist de origine belgiană şi se pare că nu dezinteresat, pentru că după ce concertul a fost prezentat de către acest violoncelist, pe nume Tolbeque, care avea rude influente la Societatea Concertelor Conservatorului, iată că Saint-Saëns a fost imediat primit în această selectă societate muzicală. Astfel s-au întâmplat două lucruri bune, pentru că lucrarea este superbă. Urmând ideile lui Franz Liszt, acest concert este conceput conform procedeului ciclic, de revenire periodică a unor idei principale care-i asigură unitatea. El se execută fără oprire între părţi.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 17 ianuarie

În anul 2020 se împlinesc 250 de ani de la naşterea lui Ludwig van Beethoven. Multe dintre concertele Filarmonicii „Banatul” vor fi dedicate maestrului din Bonn. Uriaşa personalitate a lui Ludwig van Beethoven a marcat intrarea muzicii într-o etapă nouă. Fiind la confluenţa a două mari epoci artistice, el nu s-a sfiit să încalce canoanele formale ale esteticii clasice, croind drum viguros spre o altă viziune, care avea să îmbogăţească arta muzicală cu noi sentimente, imagini şi forme, vestind începutul marii epoci romantice.

Concertul simfonic din 17 ianuarie oferă melomanilor trei lucrări ale „titanului” muzicii: Uvertura „Leonora” nr.3 în do major op.72b, Simfonia nr.8 în fa major, op.93 şi Fantezia pentru pian, cor şi orchestră în do minor, op.80.

Opera „Fidelio” a fost o incursiune făcută de Beethoven într-un domeniu abordat doar în trecere, fiind singura operă a compozitorului. Doar la a treia reprezentaţie ea s-a bucurat de succes. Unii critici spuneau că eşecurile anterioare se datorau unui text mizerabil, alţii că erau prea multe inovaţii în ansamblul dramatic-muzical, sau că generalizarea simfonică nu lăsa loc ariilor şi cantilenelor în stil bel canto. Este drept că Beethoven nu fusese niciodată în Italia, precum alţi compozitori germani. Se observă la această operă un ascetism uimitor, părând a fi o lucrare nescenică. Pentru „Fidelio”, Beethoven a scris nu mai puţin de patru uverturi, Leonora 3 fiind de departe cea mai reuşită, un adevărat model de perfecţiune. A fost compusă la reluarea operei în 1806. Se regăseşte cel mai des pe afişele concertelor simfonice. Menţionăm că Leonora era soţia lui Florestan, personajul principal al operei.

Citeşte mai departe...