Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Mai 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
    1  2  5
12
1819
202326
272930  

 Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 24 mai

În cadrul Sezonului cultural România-Franţa se va desfăşura vineri, 24 mai, un concert vocal-simfonic

Dirijorul concertului, maestrul Michaël Cousteau, ne propune spre audiţie nu mai puţin de cinci lucrări — Rapsodia Română nr.2 op.11 de George Enescu, Concertul pentru pian şi orchestră de Paul Constantinescu, Concertul pentru pian şi orchestră de Guillaume Connesson, Chorals and Music-Boxes de Diana Rotaru şi Suita nr.2 „Daphnis şi Chloé” de Maurice Ravel.

Pentru faptul de a fi compuse de genialul nostru compozitor, George Enescu, datorită popularităţii lor şi faptului că exprimă în mod adecvat spiritualitatea noastră, cele două Rapsodii Române, op. 11, constituie o adevărată emblemă naţională. Concertul simfonic de vineri, se deschide cu Rapsodia Română nr.2, o soră mai puţin atrăgătoare decât prima rapsodie, mai puţin populară, dar, spun muzicologii, mai profundă. Ei îl urmează pe Enescu, care prefera în secret această a doua lucrare. Vom observa, reascultând-o, că este mai elaborată, melodiile populare pe care se bazează sunt mai interiorizate şi arcul expresiv de mare deschidere care ne poartă spre un punct înalt de mare purificare artistică, ne duce spre un final senin, dar profund. Prin felul în care Enescu construieşte tema principală, „Pe o stâncă neagră”, pe trei nivele, prin modul în care orchestrează şi adaugă particularităţi ritmice melodiilor populare culese, rapsodia se apropie de stilul poemului epic. De remarcat faptul că, la fel ca în prima rapsodie, compozitorul renunţă la strălucirea unui solo de vioară, încredinţând acest rol violei. În cazul rapsodiei a doua, soloul violei se înscrie perfect în atmosfera generală, a preferinţei pentru grav şi interiorizare.

Citeşte mai departe...

 Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 17 mai

Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului simfonic din 17 mai, a ales un program eminamente romantic — Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în si bemol minor, op 23 de Piotr Ilici Ceaikovski şi Simfonia fantastică op.14 de Hector Berlioz.

Capodoperă nu numai în creaţia lui Ceaikovski, dar şi în ansamblul concertelor pentru pian din istoria genului, Concertul nr.1 a fost început la sfârşitul anului 1874 şi terminat în februarie 1875. La fel ca şi în cazul altor concerte instrumentale, cel căruia i-a fost dedicat iniţial nu a meritat această onoare, plângându-se atât că nu este valoros dar şi că este prea greu de abordat, adică de necântat. Acest Nicolai Rubinstein, un pianist foarte bun şi talentat, a regretat mai târziu această pripeală în a aprecia concertul, dar era prea târziu. Ceaikovski a schimbat dedicaţia pentru Hans Von Bülow, care a fost fericit să-l prezinte în premieră, fapt ce reiese din scrisoarea entuziastă trimisă compozitorului.

Citeşte mai departe...

 Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 10 mai

Maestrul Walter Hilgers, dirijorul concertului din 10 mai, ne propune un program deosebit de pretenţios, dar adecvat nivelului Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală”. Vom putea asculta Uvertura la opera „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Richard Wagner, Divertimento pentru harpă, tubă şi orchestră de Willi März şi Simfonia a VI-a în la major de Anton Bruckner.

Plecat la băi la Marienbad imediat după terminarea operei „Tannhäuser”, în 1845, Wagner citeşte o carte privind istoria artei şi literaturii germane unde se vorbea şi despre concursurile ce se desfăşurau între cântăreţi, în epoca medievală. Îl încântă un atare subiect, deoarece putea compune o operă care să fie o continuare a celei pe care tocmai o terminase. Mai exista un motiv — dorea să speculeze subiectul, prezentând printr-o legendă străveche problematica actuală a muzicii timpului său. Având multe alte proiecte în minte, abandonează munca la „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg”, cum dorea să se cheme noua operă. Aceasta mai putea aştepta. În toamna anului 1861, vizitând un muzeu din Veneţia, unde a fost invitat de prietenul său Otto Wesendonk, privind tablouri cu teme de muzică din secolul XVI, îi revin în minte vechile planuri despre maeştrii cântăreţi. Probabil şi influenţa frumoasei soţii a lui Otto, Mathilda, pe care Wagner o adora în taină, l-a determinat să reia lucrările la opera care va deveni cea mai cântată şi astfel cea mai cunoscută creaţie a sa. A terminat lucrarea în octombrie 1867.

Citeşte mai departe...

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festival Muzica Veche 2018