Vineri, 20 ianuarie 2012, ora 19 Sala Capitol
CONCERT SIMFONIC
Dirijor: KEUNWOO LEE (Coreea)
Solist: SORIN PETRESCU
Program:
L. van Beethoven: Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră în do minor op. 37
M.P. Musorgski: Suita simfonică „Tablouri dintr-o expoziţie”
Preţul unui bilet: 20 Lei (preţ întreg), 10 Lei (reducere elevi, studenţi, pensionari), 30 Lei (loje centrale)
O surpriză pentru publicul timişorean, dar şi pentru orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul” — concertul de vineri, 20 ianuarie va fi condus de maestrul Keunwoo Lee, dirijor din „Tara dimineţilor liniştite”, cum mai este denumită Coreea de Sud. El doreşte să cucerească inimile melomanilor cu două lucrări celebre: Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră în do minor op.37 de Ludwig van Beethoven şi Suita simfonică „Tablouri dintr-o expoziţie” de Modest Petrovici Musorgski.
Concertul pentru pian nr.3 este expresia maturităţii depline a compozitorului. Pentru prima dată, el se rupe definitiv de stilul înaintaşilor lui şi se prezintă în maniera care-i va aduce mai apoi supranumele de „titanul”. Conştient sau nu, în acest concert el dă frâu liber temperamentului său vulcanic şi ştiinţei sale de compozitor. Creează dramatism şi efuziuni eroice reuşite nu doar prin textul muzical, dar şi prin opunerea pianului solistic orchestrei, ca într-un veritabil câmp de bătălie. El foloseşte o tonalitate minoră, la fel cum va proceda mai apoi cu celebra Simfonie a V-a. La premieră, în aprilie 1803, Beethoven a interpretat partea de pian solo cântând-o din memorie pentru că încă nu scrisese notele pe hârtia cu portative. A fost necesar s-o facă mai apoi, când un student al său, Ferdinand Ries, a fost programat să-l cânte. Pe scena sălii Capitol concertul va fi interpretat de solistul filarmonicii, pianistul Sorin Petrescu.
Arhicunoscută în lumea muzicii, „Tablouri dintr-o expoziţie” are o geneză interesantă. Totul a început cu întâlnirea dintre Modest Musorgski şi arhitectul Victor Hartmann, care era şi pictor. Prietenia lor s-a născut din dorinţa comună de a revitaliza arta rusă. La trei ani de la prima lor întâlnire, în 1873, Victor moare de anevrism, la 39 de ani. Musorgski, şocat, organizează o expoziţie cu peste 400 de picturi ale lui Hartmann, în memoria acestuia. Probabil atunci i-a venit ideea compoziţiei, astfel că în mai puţin de 6 săptămâni a finalizat o lucrare pentru pian căruia i-a dat titlul de mai sus. Ne aflăm în faţa unei suite romantice de tablouri programatice, un gen preferat de mulţi compozitori datorită libertăţii ce o conferă. O suită poate cuprinde cele mai diferite forme şi mişcări, reuşind să stârnească interesul prin libertatea de a construi contraste spectaculoase între părţi sau chiar între secţiuni. În cazul nostru, este fericit faptul că aceste tablouri nu sunt numai imagini simfonice, dar, la propriu, este vorba de transformarea în muzică a unor tablouri dintr-o expoziţie, legate între ele de promenada mereu influenţată psihologic de impresia lăsată de ultimul tablou văzut. Varianta simfonică realizată în 1922 o datorăm lui Maurice Ravel. Acest prestidigitator în arta orchestraţiei, acest maestru al urzelilor sonore şi al culorilor a desăvârşit opera lui Musorgski dându-i viaţă perenă pe marile scene de concert.
Mircea Tătaru