Muzica simfonica. Programul concertelor la Filarmonica Banatul Timisoara

În 1824 direcţiunea operei Covent Garden din Londra îi propune lui Carl Maria von Weber compunerea unei opere. Astfel se naşte Oberon, o pagină romantică a unui compozitor care a fost recunoscut drept tatăl operei romantice germane. Neglijând sfaturile doctorului său, Weber s-a mutat la Londra, a învăţat limba engleză şi a compus cântecul său de lebădă, căci la aproape două luni a murit, la doar 40 de ani.  Concertul simfonic de vineri, 25 februarie se va deschide cu cele trei note (do, re, mi) ale cornului care ne transferă într-o lume magică, un tărâm spiritual sinonim cu farmecul supranatural al uverturii lui Mendelssohn, Visul unei noţi de vară, interpretată de orchestra noastră simfonică în ianuarie.

Ascultând Uvertura la opera Oberon, atât de apreciată de Berlioz, Mahler, Liszt şi chiar de compozitorii impresionişti din Franţa, vom fi fermecaţi de această pagină strălucitoare, plină de căldură, de culori şi de vibrante energii, ce ne aminteşte de maestrul uverturilor, Rossini.

Concertul pentru flaut, harpă şi orchestră în do major, K.V. 299 de Wolfgang Amadeus Mozart, care va încheia partea întâi a programului din sala „Capitol”, a fost scris la comandă, la Paris, pentru Ducele de Guines, care cânta ca amator la flaut şi pentru fiica sa care cânta la harpă. Ca în zilele recesiunii economice, el nu a fost niciodată plătit pentru acest minunat concert, care a făcut o mare carieră internaţională. Este un fel de simfonie concertantă cu două instrumente soliste, care, pentru acea vreme, era de neconceput să cânte împreună cu acompaniament de orchestră. Încă odată genialul Mozart a fost deschizător de drum.

Vor interpreta flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi harpistul Ion Ivan Roncea.

În lunile de vară ale anului 1788, Mozart a compus celebra Trilogie finală, ultima din cele trei fiind Simfonia nr. 41 în do major K.V. 551„Jupiter”, care va încheia seara de muzică simfonică a orchestrei Filarmonicii „Banatul”, condusă de maestrul Wolfgang Gröhs (Austria). Această minunată lucrare, luminoasă şi olimpică, nu lasă loc pentru tristeţe sau melancolie, cu toate că necazurile îl invadau pe Mozart, în special datorită faptului că doar cu o lună înainte, în iunie, îi murise fetiţa, Theresia, la numai 6 luni de viaţă. Numele dat simfoniei, „Jupiter”, cel al puternicului zeu, deşi este foarte sugestiv, nu a fost dat de Mozart, ci de impresarul său din Londra, Johann Peter Salomon. Într-adevăr, ultima simfonie a geniului muzicii îşi merită locul în Olimp.

 

Mircea Tătaru