Avancronica de concert, Vineri, 10 februarie 2012

Vineri, 10 februarie, iubitorii muzicii din Timişoara vor putea reasculta „Carmina Burana” de Carl Orff.

Este o cantată scenică compusă între anii 1935-1936 şi se bazează pe texte poetice conţinute într-un manuscris din secolul XIII, descoperit într-o mânăstire benedictină, aproape de localitatea Bad Tölz, în Bavaria. Manuscrisul se numeşte Codex Latinus Monacensis şi actualmente se găseşte la Biblioteca Naţională din Műnchen.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul”, Avancronica de concert: vineri, 3 februarie 2012

Violoniştii Gabriel Popa, solist al Filarmonicii „Banatul” şi Thierry Stöckel, împreună cu orchestra de coarde a filarmonicii, ne oferă pentru concertul de vineri, 3 februarie, câteva lucrări concertante din muzica lui Antonio Lucio Vivaldi. Este vorba de cinci Concerto grosso pentru două viori şi orchestră din ciclul L`Estro Armonico. Informaţiile despre viaţa lui Vivaldi sunt destul de limitate.

A trăit între anii 1678 şi 1741. Ştim că a învăţat să cânte la vioară dela tatăl său, un bărbier din Veneţia, care cânta în orchestra catedralei San Marco. Deşi a fost hirotonisit preot la vârsta de 25 de ani, din 1703 i s-a permis să renunţe la îndatoririle ecleziastice pentru a se ocupa de compoziţie, concerte şi de a preda muzica. În epocă a rămas cu un supranume: Preotul roşu.

Probabil că avea părul roşu, sau i se spunea astfel datorită perucii sale care, într-un tablou celebru, se observă că era pudrată spre roşu. A rămas celebră activitatea sa de profesor şi mai apoi de director al aşezământului La Pieta unde erau îngrijiţi copiii orfani şi cei ilegitimi ai oraşului. Acest orfelinat adăpostea cam 1000 de copii din care aproximativ 50, au primit din partea lui Vivaldi o serioasă pregătire muzicală.

Chiar şi după ce el a plecat de acolo, efectuând dese turnee de concerte în ţările europene, mult timp au continuat manifestările muzicale săptămânale susţinute de copii. A fost un compozitor deosebit de activ; a compus peste 39 de opere, 73 de sonate si lucrări de muzică religioasă.

Gloria de care s-a bucurat în toată Europa se datorează concertelor instrumentale, peste 500, în special celor dedicate viorii. După faimosul ciclu de concerte Anotimpurile, un loc important îl ocupă ciclul L`Estro Armonico tradus în diverse moduri cum ar fi: inspiraţia armonică, fantezia armonică, etc. A murit la Viena, sărac şi bolnav. Autorităţile au organizat o înmormântare simplă şi sărăcăcioasă unuia dintre cei mai vestiţi compozitori din istoria muzicii.

Mircea Tătaru

Vineri, 27 ianuarie 2012

Filarmonica „Banatul” continuă ciclul de concerte Familii de muzicieni

invitând pentru concertul de vineri pe cei doi maeştri din familia Ionescu-Galaţi, pe dirijorul Ilarion şi pe violonistul Florin. Ei ne propun un concert strălucitor, format din briliante ale muzicii: Uvertura la opera „Forţa destinului” de Giuseppe Verdi, Concertul pentru vioară şi orchestră nr.2 în re minor op.22 de Henryk Wieniwski, Capriciul Italian op. 45 de Piotr Ilici Ceaikovski şi Poemul simfonic „Preludiile” de Franz Liszt.

Autor a peste 20 de opere, Verdi a fost unul dintre cei mai mari compozitori de operă din secolul XIX.

Încă de la jumătatea secolului, operele lui Verdi erau cunoscute şi admirate în Rusia. Direcţia teatrelor imperiale din Petersburg i-a comandat lui Verdi o operă care să fie prezentată prima oară în Rusia. Astfel se naşte La forza del destino cântată în premieră la Petersburg, la 10 noiembrie 1862. Subiectul operei a fost luat din drama spaniolă Don Alvar, care prezintă fragmente în legătură cu asuprirea de către spanioli a popoarelor din America Latină. În acea vreme Verdi, în culmea gloriei, avea resurse financiare destule fiindcă era membru al parlamentului Italian. Ruşii i-au oferit pentru operă 22000 de ruble. Astfel se explică faptul că în bagajul său pentru Petersburg se aflau 120 de sticle de vin de Bordeaux şi 20 de sticle de şampanie. Le cumpărase pentru interpreţii operei sale. Dacă azi opera se cânta mai rar, uvertura este o splendidă pagină întâlnită des pe afişele de concert. Este probabil cea mai iubită uvertură, dar să nu uităm că multe dintre operele sale nu au uvertură, doar mici preludii de pregătire a atmosferei.

Citeşte mai departe...

Filarmonica „Banatul”Avancronica de concert, Vineri, 20 ianuarie 2012

O surpriză pentru publicul timişorean, dar şi pentru orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul” — concertul de vineri, 20 ianuarie va fi condus de maestrul Keunwoo Lee, dirijor din „Tara dimineţilor liniştite”, cum mai este denumită Coreea de Sud. El doreşte să cucerească inimile melomanilor cu două lucrări celebre: Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră în do minor op.37 de Ludwig van Beethoven şi Suita simfonică „Tablouri dintr-o expoziţie” de Modest Petrovici Musorgski.

Concertul pentru pian nr.3 este expresia maturităţii depline a compozitorului. Pentru prima dată, el se rupe definitiv de stilul înaintaşilor lui şi se prezintă în maniera care-i va aduce mai apoi supranumele de „titanul”. Conştient sau nu, în acest concert el dă frâu liber temperamentului său vulcanic şi ştiinţei sale de compozitor. Creează dramatism şi efuziuni eroice reuşite nu doar prin textul muzical, dar şi prin opunerea pianului solistic orchestrei, ca într-un veritabil câmp de bătălie. El foloseşte o tonalitate minoră, la fel cum va proceda mai apoi cu celebra Simfonie a V-a. La premieră, în aprilie 1803, Beethoven a interpretat partea de pian solo cântând-o din memorie pentru că încă nu scrisese notele pe hârtia cu portative. A fost necesar s-o facă mai apoi, când un student al său, Ferdinand Ries, a fost programat să-l cânte. Pe scena sălii Capitol concertul va fi interpretat de solistul filarmonicii, pianistul Sorin Petrescu.

Citeşte mai departe...