Avancronica de Vineri 15 martie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 15 martie
Concertul simfonic din 15 martie va fi condus de maestrul Sander Teepen. Va fi un concert foarte atractiv deoarece vom avea ocazia să ascultăm două lucrări foarte bine primite de melomani — Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op.16 de Edvard Grieg şi Simfonia a IV-a în sol major de Gustav Mahler.
În aprilie 1868, se naşte Alexandra, dăruind familei Grieg multă bucurie. În vară se vor afla toţi într-un mic sat din Danemarca. Acolo se naşte capodopera sa — concertul pentru pian. În august, în timp ce lucra la concert, află că prietenul său, compozitorul norvegian Halfdan Kjerulf, a încetat din viaţă. Datorită acestui fapt, pe lângă multă bucurie, vom întâlni în paginile concertului şi umbre de melancolie. Este una din cele mai importante şi caracteristice lucrări ale lui Grieg datorită inventivităţii, înveşmântării melodice şi a unei orchestraţii pline de fantezie şi originalitate. Deşi compozitorul era un excelent pianist, totuşi el a încredinţat premiera concertului, la 3 aprilie 1869, pianistului Edmund Neupert. În 1879 Grieg îl interpretează în sala Gevandhaus din Leipzig.
Avancronica de Vineri 8 martie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 8 martie
La 1 martie a început a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Chitară. Seria de manifestări dedicate acestui străvechi instrument se va încheia la 8 martie. Atunci, de ziua femeii, Filarmonica „Banatul” va oferi un concert simfonic de final de festival care va cuprinde Uvertura „Euryante” de Carl Maria von Weber, două Concerte pentru chitară şi orchestră „De Lieja” şi „De Toronto” de Leo Brouwer şi Simfonia nr.2, în do major op.61 de Robert Schumann.
Nu este surprinzător că Weber a fost şi compozitor de opere din moment ce ştim că a crescut în mediul teatrelor lirice. Părinţii săi făceau parte dintr-o trupă de teatru care dădea spectacole în oraşele germane, luându-l peste tot cu ei pe micul Carl. Încă de la 17 ani compunea mici piese pentru teatrele muzicale, ba chiar a fost numit director muzical la teatrul din Breslau, iar mai târziu la Dresda. Atunci, la Dresda, a compus opera „Euryanthe”denumită Mare Operă Eroico-Romantică. Premiera a fost la Viena în 1823. După 20 de reprezentaţii de succes, a dispărut de pe afişe, rămânând până azi pe o poziţie slabă în repertoriul de operă. Problema ei, remarcată din plin de compozitorii vremii, a fost libretul foarte subţire. Autoarea, Helmina von Chezy, n-a ştiut să exploateze satisfăcător povestea nobilului cavaler Gérard, Conte de Nevers, care o suspecta pe casta şi virtuoasa sa soţie, Euryanthe di Savoia, de înşelare şi trădare. Uvertura, o paradigmă a stilului romantic timpuriu, a avut succes mereu în debutul concertelor simfonice. A fost compusă după finalizarea operei, deci include materialul tematic folosit şi descrie cu ajutorul motivelor toate caracterele subiectului.
Avancronica de Vineri 1 martie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 1 martie
De Mărţişor, la 1 martie, în sala Capitol va răsuna doar muzica Titanului muzicii universale — Ludwig van Beethoven.
Dirijorul concertului simfonic va fi maestrul Stefano Pagliani, care ne propune Uvertura „Coriolan” op.62, Triplul concert pentru vioară, violoncel şi pian op.56 şi Simfonia a VII-a în la major op.92.
Uvertura „Coriolan”, care va deschide programul simfonic este o pagină muzicală deosebit de reuşită despre care merită să spunem câteva cuvinte. Ea nu a fost scrisă după tragedia lui Shakespeare, ci ca introducere la piesa teatrală a unui prieten al lui Beethoven, Heinrich von Collin. Uvertura este o pagină de muzică programatică şi se referă la Generalul roman Coriolanus, care, din mântuitorul şi salvatorul Romei devine exilat, datorită aroganţei şi dispreţului cu care îi trata pe cetăţenii marelui oraş. De nevoie, fiind ameninţat, se aliază cu duşmanii Romei şi începe asediul asupra oraşului. Deznădăjduit, la sfatul mamei şi al soţiei, el se sinucide. Cunoscând caracteristicile proprii ale eroismului beethovenian, putem spune că acest deznodământ al operei nu îi este propriu, pentru că în locul unei acţiuni eroice cu final victorios, asistăm la tragedia unei conştiinţe înfrânte. Dacă piesa lui Collin este azi dată uitării, Uvertura „Coriolan” are întotdeauna mare succes la publicul meloman, aşa cum a avut şi în 1807, la premieră.
Avancronica de Vineri 22 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 22 februarie
În foarte mare proporţie, concertul simfonic al Filarmonicii „Banatul” din 22 februarie îi este dedicat lui Maurice Ravel. Cele trei lucrări ale marelui compozitor sunt Alborada del gracioso, La valse şi Bolero. Vom mai asculta şi Variaţiunile pe o temă rococo op.35 pentru violoncel şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski.
În 1905 Ravel a compus 5 piese pentru pian sub titlul de „Oglinzi” .
A treia piesă a fost orchestrată de Ravel în 1906, sub denumirea — O barcă pe ocean. A patra piesă, Alborada del gracioso, are şi ea o versiune pentru orchestră care a fost creată în 1918 şi pe care o vom asculta vineri în concert. Muzicologii traduc în mod curent această lucrare drept „Cântecul de dimineaţă al unui bufon”. Prietenul şi biograful lui Ravel, un fost elev, Alexis Roland-Manuel, descria lucrarea ca fiind aceea în care fluctuaţiile melodice sunt în contrast cu virtuozitatea uscată şi muşcată a satirei. Atmosfera nu este departe de înţelepciunea spaniolă din timpul lui Cervantes, Calderón sau Lope de Vega.