Avancronica de Vineri 15 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 15 februarie
Primul concert vocal-simfonic din acest an – vineri, 15 februarie, va fi dirijat de maestrul Radu Popa şi are în program Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77 de Johannes Brahms şi Missa di Gloria pentru solişti, cor şi orchestră de Giacomo Puccini.
În toamna anului 1879, Brahms a dorit să cunoască direct atmosfera muzicală românească, astfel că a făcut un turneu de concerte, în special cu concertul său pentru vioară, pe care îl scrisese cu un an înainte. Primul oraş în care a concertat a fost Timişoara, la 15 septembrie, marcând astfel unul dintre cele mai importante evenimente muzicale şi culturale ale istoriei oraşului. În recitalul lor, Brahms şi Joachim au cântat împreună şi separat. Printre lucrări, în afară de Concertul pentru vioară în re major de Brahms, publicul a putut asculta Sonata în do minor pentru vioară şi pian de Beethoven, Ciaccona din partita pentru vioară solo de Bach şi piese pentru pian de Scarlatti, Gluck şi Schubert.
Avancronica de Vineri 8 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 8 februarie
Concertul simfonic de vineri, 8 februarie, va fi dirijat de maestrul Jonathan Pasternak şi va cuprinde următorul program — Preludiu la unison de George Enescu, Concertul pentru două piane, percuţie şi orchestră de Béla Bártok, şi Simfonia nr.7 în re minor, op.70 de Antonin Dvořák.
Concertul orchestrei simfonice va debuta cu un preludiu unic în istoria muzicii: cel compus de George Enescu în deschiderea Suitei pentru orchestră nr.1, în do major op.9. Este celebrul Preludiu la unison, o idee genială, o melopee infinită cu caracter cvasi improvizatoric. O întreagă orchestră de coarde va cânta la unison, ca o singură vioară. Doar după măsura 80 va apare şi un timpan în tremolo, într-o nuanţă discretă. Această pagină a constituit un gest de curaj artistic al unui tânăr de numai 21 de ani, într-o perioadă dominată de armoniile sofisticate ale expresioniştilor francezi.
Avancronica de Vineri 1 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 1 februarie
În prima zi a lunii februarie se va desfăşura un nou concert simfonic pe scena sălii Capitol. Programul alcătuit împreună cu maestrul John Landor, dirijorul concertului, cuprinde Uvertura „Hebridele” op.26 de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Introducere şi Allegro op.47 de Edward Elgar, Concertstück pentru violă şi orchestră de George Enescu şi Simfonia a II-a în re major op.73 de Johannes Brahms.
Prima vizită a lui Mendelssohn în Anglia, în 1829, a prilejuit naşterea Simfoniei nr.3 — Scoţiana şi Uvertura „Hebridele”. În aceste insule scoţiene compozitorul a fost impresionat de grota lui Fingal, o peşteră lungă de 11 metri şi cu o adâncime de 61 şi al cărei tavan se sprijină pe piloni de bazalt. Primul ei titlu a fost Insula singuratică, dar mai apoi, odată cu revizuirile succesive, a primit numele de Grota lui Fingal, sau simplu — Hebridele. Dilema circulaţiei ambelor denumiri pe afişele de concert se datorează primului editor, care a hotărât că Grota lui Fingal este un titlu mai sugestiv, mai direct, faţă de Hebridele care i se părea prea general, prea ambiguu. Primele schiţe au fost efectuate la Roma în 1830, dar munca la uvertură a mai continuat încă trei ani. Compozitorul nu era mulţumit din cauza faptului că muzica nu reuşea să transmită complexitatea sentimentelor resimţite. Premiera a fost în 1832, la Londra, într-un concert în care a fost programată şi Uvertura „Visul unei nopţi de vară”.
Avancronica de Vineri 25 ianuarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 25 ianuarie
Concertul simfonic din 25 ianuarie va fi condus de la pupitrul dirijoral de maestrul Tiberiu Oprea. În program avem Concertul în fa major pentru marimbă, orchestră de coarde şi bas continuu de Georg Philip Telemann, „Linguri şi linguriţe” pentru percuţie şi orchestră de Teodor Ţuţuianu şi Suitele nr.1 şi 2 după Opera „Carmen” de Georges Bizet.
Georg Philip Telemann, compozitor german din epoca preclasică a fost şi un instrumentist foarte talentat care cânta la mai multe instrumente. Părinţii se împotriveau unei cariere muzicale. A început să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig, dar a continuat cu ceea ce îl atrăgea permanent — muzica. Dacă a avut o carieră cu multe succese, viaţa personală a fost un permanent eşec. Prima soţie a murit la câteva luni după căsătorie, cea de-a doua i-a fost infidelă şi i-a creat destule necazuri. Telemann a fost un compozitor foarte prolific, fruntea compozitorilor germani în aceea perioadă. Datorită felului său de a fi, obedient faţă de autorităţi, câteodată l-a învins în obţinerea de funcţii muzicale chiar pe Johann Sebastian Bach. Acesta nu s-a supărat, ba chiar l-a rugat să-i fie naş fiului său Philipp Emanuel Bach. Observaţi că i-a pus şi un prenume la fel ca al naşului.