Avancronica de Vineri 14 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 14 februarie
Vineri, 14 februarie, maestrul Stephen Smith va conduce de la pupitrul dirijoral un concert vocal-simfonic ce conţine următorul program: Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în mi bemol major, KV 364 de Wolfgang Amadeus Mozart, şi Stabat Mater pentru solişti, cor şi orchestră de Charles Stanford.
Simfonia concertantă este un gen muzical interesant, un produs hibrid al genului simfonic şi cel concertant. În clasicismul muzical a fost considerată succesoarea concertului grosso din epoca barocă. Diferenţa dintre concertele pentru două, trei, sau mai multe instrumente şi simfonia concertantă, o face felul în care este tratată orchestra, care devine aproape un protagonist la fel de important ca şi soliştii. Ce l-a determinat pe Mozart să introducă viola, ca instrument solist, alături de vioară? După șederea la Paris, unde a trăit tragedia morţii mamei sale şi unde nu s-a prea bucurat de succes cu muzica sa, s-a întors la Salzburg, amărât şi ranchiunos. Mai era şi faptul că se săturase să cânte la vioară ca servitor muzical al Arhiepiscopului Coloredo, pe care nu-l agrea deloc. A început să studieze la violă şi a descoperit în sunetul acestui instrument un răspuns profund la problemele lui. Muzicologia a numit gestul său, de a aprofunda posibilităţile expresive ale violei, ca o declaraţie de independenţă faţă de tatăl său, Leopold, un mare pedagog şi teoretician al viorii. Sufletul său întristat este simţit doar în partea a doua, Andante, unde profunzimea sentimentelor lui se oglindeşte în dialogul minunat dintre instrumentele soliste. În final, Presto, se risipeşte tristeţea părţii a doua, dând ascultătorului o superbă impresie de fericire, linişte şi mulţumire. Soliştii care vor pune în evidenţă această lucrare deosebită sunt: violonistul Erik Schumann şi violistul Răzvan Popovici.
Avancronica de Vineri 7 februarie
Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 7 februarie
Vineri, 7 februarie, Filarmonica Banatul, în parteneriat cu Institutul francez, ne oferă un nou concert cu muzica lui Beethoven. Sub conducerea dirijorală a maestrului Michael Cousteau vom asculta Uvertura „Coriolan” op. 62, Concertul pentru pian şi orchestră nr. 4 în sol major, op. 58 şi Simfonia nr. 1 în do major, op. 21.Uvertura „Coriolan”, care va deschide programul simfonic, este o pagină muzicală deosebit de reuşită, despre care merită să spunem câteva cuvinte. Ea nu a fost scrisă după tragedia lui Shakespeare, ci ca introducere la piesa teatrală a unui prieten al lui Beethoven, Heinrich von Collin. Uvertura este o pagină de muzică programatică şi se referă la Generalul roman Coriolanus, care, din mântuitorul şi salvatorul Romei devine exilat datorită aroganţei şi dispreţului cu care îi trata pe cetăţenii marelui oraş. De nevoie, fiind ameninţat, se aliază cu duşmanii Romei şi începe asediul asupra oraşului. Deznădăjduit, şi la sfatul mamei şi al soţiei, el se sinucide. Cunoscând caracteristicile proprii ale eroismului beethovenian, putem spune că acest deznodământ al uverturii nu îi este propriu, pentru că în locul unei acţiuni eroice cu final victorios, asistăm la tragedia unei conştiinţe înfrânte. Dacă piesa lui Collin este azi dată uitării, Uvertura „Coriolan” are întotdeauna mare succes la publicul meloman, aşa cum a avut şi în 1807, la premieră.