sâmbătă, 13 februarie 2010, ora 19                                                              Sala Capitol

CONCERT  SIMFONIC

Dirijor:
RADU  POPA

Solistă:
ALEXANDRA GUŢU

Program:
G. Rossini:                 Uvertura la opera „Bărbierul din Sevilla”
A. Vivaldi:                 Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră
P. I. Ceaikovski:       Andante cantabile
W. A. Mozart:           Simfonia nr. 41 în do major, KV 551, „Jupiter”

Avancronica de concert

Concertul simfonic de sâmbătă, 13 februarie, condus de maestrul Radu Popa, debutează cu Uvertura la opera „Bărbierul din Seviglia” de Gioacchino Rossini. Este interesant că această celebră pagină, iubită de toată lumea, a fost, la origini compusă pentru o altă operă, care avea un subiect istoric. De fapt, acest lucru se poate deduce pentru că nici materialul tematic al uverturii nu prea are legătură cu acela al operei „Bărbierul din Seviglia”. Cu toate acestea, în inima tuturor, ea este strâns legată de operă datorită sentimentelor şi stării de alertă şi acţiune pe care le degajează, ce prefigurează perfect antrenantul subiect ce urmează. Această extraordinară operă comică, capodopera lui Rossini, a suferit la premieră un nemeritat eşec, datorat lui Paisiello care compusese înainte o operă cu acelaşi titlu, şi care şi-ar fi montat fanii să boicoteze spectacolul. Aceasta, cu toate că Rossini primise de la Paisiello permisiunea să o prezinte sub acelaşi titlu.

Urmează Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră de Antonio Lucio Vivaldi, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai barocului muzical. El a dat o formă clară concertului baroc italian, îndepărtându-se de structura concertelor grosso, aducând şi noutăţi, preluate mai apoi de alţi compozitori, cum ar fi introducerea cadenţei solistice înainte de Coda primei părţi. Ea oferea solistului posibilitatea de a-şi pune în valoare calităţile tehnice şi expresive, iniţiativă rămasă valabilă până în concertul modern de azi. Solista concertului va fi violoncelista Alexandra Guţu.

După pauză vom asculta Andante cantabile pentru violoncel şi orchestră de cameră de Piotr Ilici Ceaikovski. Această piesă senină, de o mare frumuseţe, face parte din Cvartetul de coarde nr. 1 scris în februarie 1871. Se spune că Tolstoi, ascultând partea a doua a cvartetului, Andante cantabile, a fost mişcat până la lacrimi. Succesul piesei l-a determinat pe compozitor să o programeze separat în concerte, transcrisă pentru orchestră de coarde, sau pentru violoncel şi orchestră de coarde, variantă pe care o vom asculta în concertul de vineri, partea solistică fiind susţinută de Alexandra Guţu. 

În lunile de vară ale anului 1788, Wolfgang Amadeus Mozart a compus celebra Trilogie finală, ultima din cele trei fiind Simfonia nr. 41 în do major    KV 551„Jupiter”, care va încheia seara de muzică din sala „Capitol”. Această minunată lucrare, luminoasă şi olimpică, nu lasă loc pentru tristeţe sau melancolie, cu toate că necazurile îl invadau pe Mozart, în special datorită faptului că doar cu o lună înainte, în iunie, îi murise fetiţa, Theresia, la numai 6 luni de viaţă. Numele dat simfoniei, „Jupiter”, cel al puternicului zeu, deşi este foarte sugestiv, nu a fost dat de Mozart, ci de impresarul său din Londra, Johann Peter Salomon. Într-adevăr, ultima simfonie a geniului muzicii îşi merită locul în Olimp. 

                                                              Mircea Tătaru