vineri, 19 februarie 2010, ora 19                                                                 Sala Capitol

CONCERT SIMFONIC
Orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul” Timişoara

Dirijor:
GUILLERMO GARCÍA CALVO

Solist:
DRAGOŞ  MIHĂILESCU

Program:
L. van Beethoven:                  Uvertura Egmont, op. 84a
R. Schumann:                         Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 54
                              -200 de ani de la naşterea compozitorului-
F. Mendelssohn Bartholdy:   Simfonia nr. 3 în la minor, op. 56 Scoţiana

Concert susţinut cu sprijinul Asociaţiei PRO  PHILHARMONIA

Avancronica de concert

Concertul Filarmonicii „Banatul” de vineri, 19 februarie, va fi condus de maestrul Guillermo García Calvo, cunoscut publicului la 18 decembrie când a condus spectacolul extraordinar oferit timişorenilor de Primăria Timişoara, la Aniversarea a 20 de ani de la Revoluţia Română.

Vom asculta Uvertura „Egmont” op. 84 a, de Ludwig van Beethoven Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 54, de Robert Schumann şi Simfonia nr, 3 în la minor op. 56, „Scoţiana”, de Felix Mendelssohn Bartholdy.

Beethoven a compus în 1810 o lucrare formată dintr-o uvertură şi 9 secţiuni, ca muzică de scenă pentru piesa lui Goethe, Egmont. Este veşnica poveste romantică dintre bine şi rău, binele, reprezentat de Contele flamand Egmont, cu idealurile sale de dreptate şi libertate, şi răul, întruchipat în despoticul Duce de Alba, reprezentantul spaniolilor invadatori. Martiriul final al lui Egmont este manifestul pentru independenţă şi împotriva opresiunii. Toate acestea se reflectă elocvent în dramatica uvertură ce va deschide concertul.

Se va continua cu o capodoperă pe care i-o datorăm lui Schumann.  Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la acest concert pentru pian. Ca şi la Beethoven, este evident că pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare. Prin el Schumann atinge apogeul în creaţie. Vom observa cum orchestra Filarmonicii şi solistul concertului, pianistul Dragoş Mihăilescu, vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare.

Cronologic, simfonia „Scoţiana” ar trebui să fie a IV-a şi nu a III-a,  fiind finalizată mai târziu decât „Italiana”. Motivul inversării provine de la faptul că schiţele sale au fost alcătuite mulţi ani înainte, cu ocazia unei călătorii în Scoţia. Mendelssohn finalizează simfonia în 1842 şi o dedică Reginei Victoria a Angliei, de unde i se mai spune şi simfonia „Victoria”. Este o lucrare simfonică originală, unde compozitorul foloseşte cu mult talent pricipiul revenirii ciclice, tema de început putând fi reauzită în transfigurări pe tot parcursul. Toate mişcările se determină şi se condiţionează una pe alta, contribuind la efectul de tot unitar, cu atât mai mult cu cât compozitorul nu a prevăzut pauze între părţi, la fel ca în celebrul său concert pentru vioară. Această monumentală structură sonoră se integrează în lucrările de referinţă care consolidează drumul spre marea simfonie romantică.

                                                                              Mircea Tătaru