Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider

ProPhilarmonia

<<  Octombrie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
   1  2  3  5  6
  7  8  9101213
141516171920
212223242627
283031   

Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 28 MARTIE Ora 19

O seară romantică la fine de martie, ne propune dirijorul francez, maestrul Michael Cousteau. Pentru început vom asculta  Uvertura la opera „Freischütz”de Carl Maria von Weber.

Carl Maria von Weber  fost nu numai compozitor, dar şi dirijor, pianist şi critic muzical. Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. Era un om mai degrabă scund, slab şi bolnăvicios. Datorită unei malformaţii congenitale la şold, avea un mers şchiopătat. Trebuie să amintim că romantismul timpuriu, al cărui reprezentant a fost, s-a oglindit şi în viaţa sa destul de aventuroasă. Cheltuia peste posibilităţi, savura viaţa din plin, fapte care l-au determinat pe rege să-l arunce în închisoarea datornicilor. Chiar şi articolele critice pe care le scria erau marcate de dominaţia sentimentelor şi de hiperbolizarea trăirilor sufleteşti. Probabil că lui i se datorează obiceiul de a se scrie note explicative în programele de sală în legătură cu lucrările ce vor fi cântate. Ca dirijor, dorea să formeze şi să informeze publicul. Cu toate că înainte a fost compus Flautul fermecat de Mozart şi mai apoi Fidelio de Beethoven, critica a socotit că, deşi foarte valoroase, nu acestea au pus bazele unei şcoli germane de operă. Weber a fost şi este socotit creatorul operei romantice germane în special datorită operei „Freischütz” — cea mai cunoscută şi iubită dintre lucrările sale. Tradiţia iniţiată de Weber a fost dusă mai departe de Richard Wagner. Succesul colosal avut de opera „Freischütz” la premieră se repetă şi atunci când uvertura la această operă este interpretată pe scenele de concert. Carl Maria von Weber s-a stins din viaţă la doar 40 de ani.

Pianista Coral Solomon ne va dezvălui în continuare frumuseţea Concertului nr.1 pentru pian şi orchestră în mi minor, op.11 de Frédéric François Chopin.

Alături de Liszt, Schumann şi Berlioz, Chopin a creat forme noi şi le-a împrospătat pe cele existente. Se reflectă clar şi în operele lui faptul că noul conţinut de viaţă al acelor vremi a generat noi mijloace de expresie muzicală. Iată, evenimentele revoluţionare ale deceniului 3 al anilor 1800, dar şi dragostea sa pentru cântăreaţa Constantza Gladkowska, s-au constituit în motive generatoare pentru primul său concert pentru pian şi orchestră. Acest mare creator polonez avea atunci 20 de ani şi destinul i-a dăruit doar încă 19 ani de viaţă, oprind din zbor un mare virtuoz al pianului şi viitorul strălucit al unui mare compozitor. Premiera a avut loc în 1830 la Varşovia, compozitorul susţinând partea solistică, ultima sa apariţie ca interpret în ţara sa natală, Polonia. După câteva săptămâni pleacă la Viena şi mai apoi la Paris, unde a petrecut restul scurtei sale vieţi. Atât avântul tineresc cât şi sentimentele de iubire străbat primul său concert, îmbinând armonios virtuozitatea pianistică cu invenţiile melodice de mare eficacitate sentimentală.

Concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii „Banatul” se va încheia cu celebra lucrare a lui Louis Hector Berlioz — Simfonia fantastică op.14.

A fost unul dintre cei mai îndrăzneţi deschizători de drumuri, un inovator de excepţie. A spart tiparele simfoniei clasice în patru părţi, a introdus în orchestră instrumente noi, a explorat la maxim posibilităţile instrumentelor realizând efecte nemaiauzite până atunci, a folosit armonii îndrăzneţe şi a combinat în mod original diferite grupuri de instrumente în discursul său sonor. Era celebru datorită talentului său de orchestrator.  Acest superromantic, care iubea la nebunie succesul şi afirmarea, a avut şi un mare număr de admiratori fără rezerve, care i-au alimentat şi sprijinit dorinţa de a compune.

Simfonia fantastică, terminată în aprilie 1830, are un program pe care Berlioz l-a distribuit spectatorilor înainte de premieră. Iată, pe scurt, câteva idei ale fiecărei părţi. În partea întâi, eroul o zăreşte pe femeia ideală şi se îndrăgosteşte nebuneşte. Visare, valuri de pasiune şi portretul ei însoţit de o temă care în mod constant se regăseşte în toate cele cinci părţi. Partea a doua începe cu un bal la care asistă eroul, cu muzică strălucitoare, fascinantă, dar şi cu apariţia în minte a melodiei iubitei. Partea a treia se petrece într-un peisaj câmpenesc unde un duet între păstori îl cufundă într-o dulce visare.

În partea a patra- un marş al supliciului – eroul, cuprins de disperare, se otrăveşte cu opium datorită căruia are viziuni oribile, crede că este condamnat la moarte şi că asistă la propria execuţie. Înainte de moarte aude din nou melodia iubirii. În ultima parte se visează înconjurat de vrăjitori, duhuri rele şi diavoli care sărbătoresc noaptea de sabat. Chiar melodia lui dragă se transformă într-un cântec trivial. Viziunea se sfârşeşte când hora sabatului se amestecă în apogeu cu Dies irae. Apariţia melodiei lait motiv face să dispară sabatul, finalul fiind o victorie asupra forţelor malefice.

Mircea Tătaru

 

Festivalul de Muzica Veche Timisoara

Festivalul de muzica veche 2019

Festivalul International "Iubiti Muzica Romaneasca"

afis 10-17 octombrie 2019 PREVIEW