Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 20 febuarie

Alături de orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul” concertul din 20 februarie mai are trei protagonişti — dirijorul concertului, Leonard Boga şi doi dintre membrii formaţiei Trio Contraste, pianistul Sorin Petrescu şi percuţionistul Doru Roman. Concertul va debuta cu o compoziţie a lui Antonio Vivaldi — Concertul pentru flaut şi orchestră de coarde op.10 nr.5. Această figură proeminentă a perioadei stilului baroc în Italia, este cunoscut în principal pentru concertele sale instrumentale, peste 500. Şase dintre concertele pentru flaut au fost grupate într-un singur opus, nr.10. Patru dintre ele au şi un titlu cum ar fi: Furtună pe mare, Noaptea, Sticletele şi Cu surdină. Acest ultim titlu aparţine concertului în fa major pe care îl vom asculta. Toate cele trei părţi au indicaţia  — cu surdină, probabil pentru că instrumentul solist indicat de Vivaldi ar fi fost blockflöte, cu un sunet mult mai mic decât flautul. Vom vedea dacă orchestra va folosi surdinele, pentru că noi vom asista la o transcripţie pentru marimbă la care va cânta Doru Roman, solist al filarmonicii. Urmează Concertul pentru pian-mâna stângă şi orchestră de Maurice Ravel.

A fost compus între anii 1929 şi 1930, concomitent cu Concertul pentru pian în sol, azi mai cunoscut şi mai des interpretat. El a fost comandat de pianistul Paul Wittgenstein care şi-a pierdut mâna dreaptă în Primul Război Mondial. Premiera s-a petrecut la Viena în ianuarie 1932, la pupitrul dirijoral fiind Robert Heger, pentru că Arturo Toscanini a refuzat oferta făcută de Ravel. Înainte de a compune concertul, compozitorul a studiat cu multă râvnă studiile pentru mâna stângă scrise de Camille Saint-Saëns. Vineri seara concertul va fi interpretat de pianistul Sorin Petrescu, solist al filarmonicii. Tot despre Sorin vom spune în continuare că a fost impresionat de lucrarea Ciuleandra compusă de Andrei Tănăsescu pentru două piane şi a decis să o orchestreze. Această fantezie este o mică suită cu variaţiuni care porneşte de la cunoscuta melodie ciuleandra. Vom observa clişee de muzică de film, citate care se apropie de structura melodiei de bază, lirisme sentimentale, neoromantisme şi chiar apropierea de capriciul 24 de Paganini. La pian va fi Sorin Petrescu iar la percuţie, Doru Roman.

Arhicunoscută în lumea muzicii, „Tablouri dintr-o expoziţie”, pe care o vom asculta în încheierea concertului de pe scena Capitol, are o geneză interesantă. Totul a început cu întâlnirea dintre Modest Musorgski şi arhitectul Victor Hartmann, care era şi pictor. Prietenia lor s-a născut din dorinţa comună de a revitaliza arta rusă. La trei ani de la prima lor întâlnire, în 1873, Victor moare de anevrism, la 39 de ani. Musorgski, şocat, organizează o expoziţie cu peste 400 de picturi ale lui Hartmann, în memoria acestuia. Probabil atunci i-a venit ideea compoziţiei, astfel că în mai puţin de 6 săptămâni a finalizat o lucrare pentru pian căruia i-a dat titlul de mai sus. Ne aflăm în faţa unei suite romantice de tablouri programatice, un gen preferat de mulţi compozitori datorită libertăţii ce o conferă. O suită poate cuprinde cele mai diferite forme şi mişcări, reuşind să stârnească interesul prin libertatea de a construi contraste spectaculoase între părţi sau chiar între secţiuni. În cazul nostru, este fericit faptul că aceste tablouri nu sunt numai imagini simfonice, dar, la propriu, este vorba de transformarea în muzică a unor tablouri dintr-o expoziţie, legate între ele de promenada mereu influenţată psihologic de impresia lăsată de ultimul tablou văzut. Varianta simfonică realizată în 1922 o datorăm lui Maurice Ravel. Acest prestidigitator în arta orchestraţiei, acest maestru al urzelilor sonore şi al culorilor a desăvârşit opera lui Musorgski dându-i viaţă perenă pe marile scene de concert.

Mircea Tătaru