Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 8 mai

 Maestrul Nicolae Moldoveanu va conduce concertul vocal-simfonic de vineri 8 mai, aflat la jumătatea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală. În sala Capitol vom putea asculta Uvertura la Opera Tannhäuser de Richard Wagner, Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în mi bemol major de Franz Liszt şi Missa di Gloria pentru solişti cor şi orchestră de Giacomo Puccini. Opera a cărei uvertură o vom asculta la începutul concertului are ca subiect o legendă medievală, dar cu trimiteri clare în actualitatea timpului lui Wagner. Se întâlnesc poveştile tipice ale cavalerilor din timpurile medievale intersectate cu aluzii la mitologia greacă, pietatea creştină şi unele idei de resemnare umană, ascunse sub mantia indignării virtuoase. Pe scurt este vorba despre cavalerul menestrel Tannhäuser şi lupta sa de a alege între tentaţiile plăcerilor voluptăţii desfrânate oferite de împărăţia lui Venusberg şi spiritualitatea personificată de pura Elisabeta, nepoata prinţului Turingiei. Uvertura compusă după naşterea operei, este un rezumat concentrat al subiectului, având toate elementele prezente ale întregii lucrări. Este una dintre cele mai complexe şi totodată dificile uverturi al lui Wagner. Premiera operei s-a petrecut în 1845 la Teatrul Regal din Dresda, dar printre primele puneri în scenă, după Riga, Praga şi New York,  a fost Timişoara, la 13 ianuarie 1866.

Copil minune, Franz Liszt a fost un virtuoz al pianului, continuând tradiţia marilor virtuozi ai viorii şi pianului deschisă de Paganini. Faima sa de interpret, improvizator de geniu şi mai apoi compozitor, a depăşit cu mult notorietatea potentaţilor muzicali ai vremii. Prima audiţie a Concertului nr. 1 a fost la 17 februarie 1853, la Weimar. Protagoniştii au fost doi super-romantici, doi teribili ai acelor ani: Berlioz — dirijor şi Liszt la pian. Concertul oglindeşte o nouă concepţie introdusă în forma concertantă şi se cântă fără pauze între părţi.  Vineri seara concertul va fi interpretat de pianista Suzana Bartal.

 În 1951 un preot italian emigrant în America a plecat în Italia, la Lucca, oraşul unde s-a născut Puccini, pentru a descoperi material care să-l ajute să alcătuiască o biografie a celebrului compozitor de operă. Părintele Dante del Fiorentino a descoperit o copie a Misei Gloria, a dus-o la New York şi a organizat o prezentare în concert după 72 de ani de la premiera de la Lucca, în 1880. El s-a lăudat în caietul program că are meritul de a fi descoperit o lucrare pierdută, ceea ce este neadevărat, deoarece manuscrisul original se află în posesia familiei Puccini. La 18 ani, Puccini, sub influenţa Misei solemne a lui Rossini şi a Recviemului lui Verdi, a compus lucrarea, drept exerciţiu pentru absolvirea Institutul Muzical Pacini din Lucca. După prima audiţie, care a fost un mare succes de public şi de presă, Puccini nu s-a mai preocupat să o promoveze, prins de alte proiecte. Ea a intrat în uitare. Missa di Gloria nu este o lucrare complicată, are un stil direct, are culori, vitalitate şi conţine multe schimbări de tonalitate. Numele de Gloria se pare că i-a fost atribuit deoarece această parte din misă este mai lungă şi mai importantă în economia lucrării.

 Pe lângă orchestra filarmonicii şi corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea, îşi dau concursul tenorul Călin Brătescu, baritonul Cristian Ardelean și basul Lucian Onița.

 Mircea Tătaru