Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 19 februarie

După valsurile familiei Strauss, vineri 19 februarie, Filarmonica Banatul ne oferă un concert vocal-simfonic care va fi dirijat de maestrul Sander Teepen. Vom asculta două capodopere ale titanului muzicii simfonice, Ludwig van Beethoven — Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în Mi bemol major şi Simfonia IX-a în re minor op.125. Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 mai este cunoscut sub numele de „Imperialul” şi este dedicat Arhiducelui Rudolf, care era prietenul şi elevul lui Beethoven, acesta dedicându-i mai multe lucrări. În mod neobişnuit pentru muzicienii acelor timpuri, dar tipic pentru caracterul lui Beethoven, acesta nu i-a dedicat lucrările pentru bani sau pentru poziţia înaltă pe care o avea pe atunci Arhiducele. Era pur şi simplu recunoscător pentru atenţia şi prietenia de care se bucura din partea lui Rudolf. Dovada este că a rămas acelaşi prieten şi atunci când acesta a căzut în dizgraţia puterii din acea vreme. Trebuie de asemenea să subliniem că numele de „Imperialul” nu a fost dat de Beethoven. Lucrarea a fost terminată în 1809, în timp ce trupele napoleoniene invadau Viena, mulţi crezând că numele a fost un omagiu, un gest de admiraţie pentru împăratul francez. Beethoven însă se lămurise de intenţiile lui Napoleon încă după compunerea Simfoniei a III-a, „Eroica”, astfel că la momentul scrierii concertului îi nutrea acestuia doar ură şi dispreţ. Supranumele i-a fost pus de cei care considerau că acest ultim concert pentru pian este o lucrare plină de măreţie şi eroism. Solistul concertului de vineri, va fi pianistul Dragoş Mihăilescu.

În a doua parte a serii vom asculta unul dintre monumentele simfonice mondiale, Simfonia a IX-a pentru solişti, cor şi orchestră, în re minor. Această simfonie, care nu mai are nevoie de prezentare, este cunoscută şi iubită pe toate continentele, şi datorită mesajului ei joacă un rol proeminent în societatea modernă. Amintim că ultima parte este scrisă şi pentru solişti şi cor, Beethoven, incluzând în muzică un text pe versuri de Johann Friedrich von Schiller: Oda bucuriei. De fapt, partea a patra este un corolar al întregii simfonii, aici vom reauzi toate temele primelor părţi. La sfârşitul primei audiţii, la 7 mai 1824, la Viena, publicul aplauda în delir, dar Beethoven, care stătea lângă dirijor, pentru a comunica tempii în care urmau să se cânte părţile, nu s-a întors spre sală pentru că era complet surd. Michael Umlauf, compozitor, violonist şi dirijorul simfoniei, împreună cu una dintre soliste, Caroline Unger, l-au întors spre public şi ochii li s-au umplut de lacrimi la vederea fericirii oamenilor din sală. Impresionat la culme, publicul a început să fluture batiste albe în semn de extraordinar respect. A fost rechemat de cinci ori la aplauze. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu domeniul muzicii trebuie să spunem că surzenia, în cazul unui asemenea muzician cum era Beethoven, se referea la auzul extern, nu şi la cel intern. Muzicianul talentat şi cu experienţă, atunci când vede note muzicale, le aude cu auzul intern. În acest mod el poate compune o lucrare muzicală, fără să apeleze la pian sau orice alt instrument.

Alături de orchestra simfonică şi corul „Ion Românu” pregătit de maestrul Iosif Todea, îşi dau concursul următorii solişti vocali: soprana Alina Todea, mezzosoprana Andreea Ilie, tenorul Daniel Zah şi basul Cristian Ardelean.

Mircea Tătaru