Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 18 Martie

Vineri 18 martie, melomanii timişoreni sunt invitaţi la un concert simfonic alcătuit din Concertul pentru pian de Cornelia Tăutu, Concertul nr.1 în do minor pentru pian, trompetă şi orchestră de coarde Op.35 de Dmitri Şostakovici şi Simfonia nr.38 în re major de Wolfgang Amadeus Mozart.

Născută în 1938 la Odorheiul Secuiesc, Cornelia Tăutu este o compozitoare cunoscută de muzicieni, în special pentru semnătura sa pe multe coloane sonore din filmele noastre. În mod obişnuit, noi reţinem la un film personajele principale, regizorul, eventual autorul scenariului, dar mai puţin compozitorul muzicii. Un film vizionat fără coloana sonoră, este azi aproape de neconceput, muzica având un rol major în desfăşurarea evenimentelor. Cornelia Tăutu, după absolvirea Universităţii de Muzică din Bucureşti, după studiile postuniversitare la Long Island University din New York, a devenit redactor la Editura Muzicală din Bucureşti. Pentru activitatea ei în domeniul muzicii de film a fost premiată de Asociaţia Cineaştilor din România şi a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. Din creaţia sa amintim Concertul pentru orchestră de coarde, lucrarea „Stampe”, septetul „Palingenesia” şi Concertul pentru pian şi orchestră, pe care-l vom asculta vineri seara în interpretarea pianistului Remus Manoleanu. Manoleanu, împreună cu trompetistul Corneliu Meici, membru al Filarmonicii „Banatul”, vor fi soliştii următoarei lucrări concertante pe care o vom asculta – concertul lui Şostakovici.

Geneza concertului este interesantă. După ani de zile de la premieră s-a aflat că lucrarea trebuia să fie iniţial un concert pentru trompetă. Apoi compozitorul a adăugat şi o parte pentru pian solo, deci ca pentru un concert dublu. Continuând să-l compună, Şostakovici l-a finalizat ca şi un concert pentru pian, însoţit de trompetă solo. Se va observa că partea de trompetă conţine comentarii sardonice, ironice sau umoristice, interjecţii adresate pianului solist. Concertul are patru părţi, dar în funcţie de opţiunea dirijorului sau a celor doi solişti, partea a treia, Moderato, se poate lega de ultima ca şi un pasaj de aproape două minute care ne introduce în partea a patra — Allegro con brio. Dacă vom fi atenţi vom reuşi să observăm frânturi din câteva teme celebre strecurate de Şostakovici în discursul muzical. Bunăoară, din Appasionata lui Beethoven, din sonata pentru pian în Re major de Haydn, din propria sa muzică de scenă Hamlet şi din revista Conditionally Killed, compusă tot de el şi chiar cunoscutul cântec popular austriac „Ach, du lieber Augustin.

La finele anului 1786 s-a născut simfonia lui Mozart cu numărul 38. În ianuarie, anul următor a prezentat-o la Praga, cu ocazia primei sale vizite în această capitală a Boemiei de atunci. De aici vine şi numele de Simfonia Praga. De fapt ar trebui să fie simfonia nr. 37, dar muzicologii au descoperit că aceea cu acest număr nu-i aparţine lui Mozart, ci lui Michael Haydn, care ar fi împrumutat de la Mozart doar partea lentă. Pe vremea compunerii simfoniei Praga, oraşul avea o orchestră de suflători foarte bună, fiind cunoscută în Europa. Faptul că partitura simfoniei conţine destul de mulţi suflători presupune că Mozart ar fi avut în minte cu premeditare să se folosească de orchestra din Praga pentru premieră. Simfonia ne dezvăluie deschiderea unui nou orizont în simfonismul mozartian, manifestat plenar în celelalte trei simfonii, ultimele. Deşi îi lipseşte obişnuitul menuet, să remarcăm introducerea lentă din prima parte, una dintre cele mai expresive dintre  introducerile simfoniilor sale. La fel, partea a doua este o pagină remarcabilă prin lirism şi emoţiile pe care le degajă. Dirijorul concertul din sala Capitol va fi maestrul Gheorghe Costin.

Mircea Tătaru