Filarmonica „Banatul” Avancronica de concert Vineri 22 Aprilie

În concertul simfonic din 22 aprilie vom avea prilejul să ascultăm patru lucrări celebre, patru bijuterii muzicale — Concertul pentru două viori şi orchestră de coarde în re minor de Johann Sebastian Bach, Piesa pentru două viori şi orchestră „Navarra”, op.33 de Pablo de Sarasate, Alborada del Gracioso de Maurice Ravel şi Capriciul spaniol de Rimski Korsakov. Soliştii concertului sunt violoniştii Gabriel Croitoru, Gabriel Popa şi Şerban Mereuţă.

Acultând acest minunat concert pentru două viori, este evident că perioada în care Bach l-a compus, undeva între anii 1717 şi 1723, a fost una dintre cele mai frumoase ale vieţii sale. Era Kapelmeister în serviciul luminatului Prinţ Leopold de Anhalt-Köthen, care i-a şi pus la dispoziţie 18 muzicieni talentaţi. Cele 6 concerte Brandenburgice, vestite în lumea muzicală, au fost scrise tot în această perioadă. Deşi contribuţia orchestrei nu este substanţială, pentru a lăsa ca doar cele două viori să aibă un rol dominant, totuşi nu este o lucrare de virtuozitate, precum concertele lui Vivaldi. Cu totul remarcabilă este partea mediană, cu frazele imitative ale viorilor, un duet sublim ce crează o atmosferă caldă şi luminoasă, de neuitat.

Sarasate a fost un mare violinist. dar şi compozitor. Ca şi Lalo, Bruch sau Saint-Saëns el compunea concerte şi piese de virtuozitate pentru a le cânta în desele sale turnee prin marile oraşe ale Europei. În 1889 el a compus o piesă de aproximativ 7 minute cu partituri foarte dificile pentru două viori, intitulată „Navarra”. Este o lucrare de mare virtuozitate, asemănată de unii muzicologi cu un mare foc de artificii. Soliştii cântă câteodată în armonie, alteori îşi trec temele de la unul la altul, acompaniindu-se alternativ, contribuind la un spectacol deosebit.

În 1905, Ravel compune o suită de 5 piese pentru pian căruia îi dă titlul „Oglinzi”. Prietenii spuneau că de fapt oglinzile reflectă fluidele impresionismului lui Debussy. Cu toate aceste spuse, piesa a patra, „Alborada del gracioso” cu subtitlul „Serenada bufonului” este total diferită de celelalte, îndreptându-se mai mult spre ritmurile, coloritul şi caracteristicile muzicii spaniole. Rafinata sensibilitate a lui Ravel se împleteşte cu imaginile uneori caricaturale, maliţioase, chiar la final ajungând la noi un sarcastic hohot de râs. Datorită mesajului direct, apropiat de liniile muzicii iberice, piesa devine independentă fiind cântată în recitalurile pentru pian. Mai apoi, în 1907, Ravel o transformă în lucrare pentru ansamblu simfonic, cu talentul său extraordinar de orchestrator. 

Concertul din seara de vineri se încheie cu explozivul „Capriciu spaniol” al lui Korsakov, titlul tradus din limba rusă fiind „Capriciu pe teme spaniole”. Lucrarea a fost compusă în vara anului 1887 în timpul unei pauze mai mari de lucru la orchestraţia operei Cneazul Igor. El a pornit de la schiţele sale pentru o proiectată Fantezie pentru vioară cu caracter de virtuozitate, astfel că vom întâlni solouri de vioară în toate părţile, cu excepţia părţii a doua. Prima parte, festivă şi explozivă totodată, Alborada, este o muzică tipică din zona Asturiei (nordul Spaniei), care celebrează răsăritul soarelui. Partea a doua, mai liniştită, este o melodie cu variaţiuni, care de la corni se repetă la alte instrumente ale orchestrei. Variaţiuni este şi numele dat de Korsakov. Partea a treia este intitulată tot Alborada, pentru că repetă în diferite ipostaze şi orchestraţii, dansul părţii întâi. Următoarea parte este destinată unor inspirate solouri pentru corn şi trompetă, vioară, flaut, clarinet şi harpă. Se intitulează Scenă şi cântec gitan.  Această parte irumpe în partea a cincea, într-un energic dans, Fandango asturiano, năvalnic şi nestăpânit.

Concertul simfonic din sala Capitol va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin.

Mircea Tătaru